Un episcop ortodox rus arunca anatema asupra Patriarhului Alexei al Moscovei

Un episcop ultraconservator si monarhist, exclus din Biserica ortodoxa rusa, a aruncat joi anatema asupra Patriarhului Moscovei si al intregii Rusii, Alexei al II-lea, pe care il acuza de erezie, anunta AFP.

Pentru a proteja Biserica ortodoxa, arunc anatema asupra ereticilor, a Patriarhului Alexei al II-lea” si asupra altor inalti responsabili ai Bisericii, scrie episcopul, intr-un comunicat de presa.

El a fost exco municat in luna iunie de un consiliu episcopal, dupa ce a criticat modul de viata opulent al preotilor si a cerut Bisericii sa rupa leagturile cu statul.

Diomid de Anadyr si Chukotka

Sursa: HotNews.ro

 

Vad ca incepe sa se rupa si Biserica Ortodoxa Rusa.

Episcopul Diomid a fost de notorietate cand a cerut Patriarhiei Moscovei sa intrerupe dialogul cu toate religiile deoarece ar “polua” ortodoxia, influentand-o in mod negativ.

Acelasi episcop a vorbit impotriva credinciosilor ortodocsi care poseda telefoane mobile, sau impotriva noului pasaport rusesc care ar fi “insemnat” cu “semnul fiarei”.

Se pare ca in cele din urma a fost excomunicat.

Interesant ca subiectul intra in presa romaneasca chiar acum, fiind preluat inclusiv de ZIUA.

Cat de aproape e scindarea BOR?

Dupa Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane din 8-9 iulie a.c., in care, printre altele, s-au judecat si cazurile de “erezie” ale IPS Corneanu si PS Sofronie la sfarsit acesti doi “tradatori” fiind iertati, am tot asteptat sa vad reactia “leului” de la Cluj in contextul in care votul de la Sinod a fost, in fapt, un vot “anti-Anania” (din 48 de voturi, IPS Bartolomeu Anania a fost SINGURUL!!! care a votat pentru caterisirea celor doi episcopi “tradatori”, in timp ce ceilalti 47 de episcopi au votat pentru iertarea lor).

Eram curios de reactia lui IPS Bartolomeu si pentru ca unii prieteni “mai informati” imi spusesera ca exista indicii si semnale ca daca Corneanu si Sofronie nu vor fi caterisiti, in BOR se va produce o schisma.

Preocupat fiind de politica si relatii internationale, evident ca subiectul mi-a atras atentia. Dupa revolutia anticomunista din 1989, scindarea BOR va fi evenimentul cel mai important petrecut in Romania in ultimii 20 de ani, cu efecte (negative, evident) pe termen lung inca greu de prevazut.

Spuneam in articolul meu “Transilvania, Kosovo, Rusia si IPS Bartomeu Anania” ca Rusia, prin Biserica Ortodoxa Rusa, are “interese” in Romania. Cateva dintre aceste “interese” le-am explicitat in articol.

Un alt “interes” pe care Rusia, prin Biserica Ortodoxa Rusa, il are in prezent in Romania este faramitarea Bisericii noastre Ortodoxe. Sa fiu mai precis: daca Rusia, prin diverse persoane sus-puse din BOR, nu a putut apropia sau inchina BOR-ul Bisericii Ortodoxe Ruse (si asta darotita schimbarii de macaz in BOR dupa alegerea lui Daniel Ciobotea ca Patriarh), interesul “fratilor” de la rasarit este sa faramiteze Biserica noastra Ortodoxa.

In contextul in care conflictul ortodoxo-greco-catolic din Transilvania – creat tot de rusi – incepe sa se solutioneze (legea, ca le place unora sau nu, tot va trebui sa se aplice), vedem ca in ultima perioada se cauta polarizarea ortodoxiei romanesti pe teme care, in mod normal, nu ar trebui sa starneasca mai mult decat o simpla discutie teologica. Polarizarea ortodoxiei romanesti, si implicit scindarea ei, ne va tine iarasi ocupati cu problemele dintre noi cauzate de altii, in timp ce rusii vor “avea grija” de fratii nostri romani din Basarabia, iar Biserica Ortodoxa Sarba de romanii din Serbia.

Pe langa interesele de ordin religios, cele de ordin politic care stau in spatele acestei atituduni ale Bisericii Ortodoxe Ruse, si implicit ale Rusiei, sunt mult mai mari. Acestea trebuie puse in paralela cu extindea NATO, deschiderea bazelor americane pe litoralul Marii Negre, “scutul antiracheta”, etc.

Revenind la “scindarea BOR”, unii mi-au transmis fie pe e-mail fie in comentariile de pe blog ca “scenariul” este nerealist.

Nu am raspuns nici unuia pentru ca, mi-am spus, TIMPUL imi va da dreptate sau nu.

Daca ne uitam atent in jur vedem ca acest “scenariu” incepe sa se contureze.

Cititi, de exemplu, ultimul articol al lui Dan Ciachir – portavocea lui IPS Bartolomeu Anania – din ZIUA intitulat “Sinodul din 8-9 iulie“. In articolul respectiv se dau toate motivele si argumentele (istorice, canonice, Sfintii Parinti, etc.) pentru care cei care se considera pastratorii Adevarului “total si neschimbat” trebuie sa nu respecte hotararile unui “sinod talharesc” si, in consecinta, sa se rupa din Biserica care s-a “impreunat” cu ereticii. El chiar insinueaza, oferind un exemplu din trecut, ca in curand vom avea parte de un alt Sinod cu adevarat “ortodox” care va “repune in drepturi marturisirea de credinta autentica“.

Mai mult ca sigur din respectivul Sinod va face parte IPS Bartolomeu Anania. Si pentru ca in ortodoxie totul merge pe recunoasterea reciproca din partea celorlalte Biserici Ortodoxe, Dan Ciachir deja ne spune ca monahii athoniti au rupt legatura cu Ierarhia Bisericii Ortodoxe Romane. Relatiile “cordiale” dintre Biserica Ortodoxa Rusa si Sarba, pe de o parte, si BOR, pe de alta parte, sunt iarasi cunoscute. Prin urmare, in cazul in care, dupa “sinodul talharesc din 8-9 iulie” vom avea parte de un “sinod ortodox, autentic“, dupa cum spune Ciachir, si implicit in Romania se va crea o structura sinodala paralela BOR-ului, exista toate sansele ca aceasta sa fie recunoscuta de monahii athoniti ca adevarata Biserica Ortodoxa, primind in acelasi timp si recunoasterea Bisericii Ortodoxe Ruse si Sarbe.

In paranteza fie spus, in Romania deja functioneaza o structura ortodoxa paralela in umbra, asa numita “Biserica Ortodoxa Secreta“, care e stiuta ca avand legaturi foarte stranse cu Biserica Ortodoxa Rusa. Aceasta “biserica” culege si accepta toti preotii si monahii razvratiti sau cercetati cu ierarhia BOR.

Exista, prin urmare, structura pe care sa functioneze o noua Biserica Ortodoxa in Romania. Si, daca IPS Bartolomeu Anania a dorit intr-atat de mult sa fie Patriarh, acum va avea sansa.

In aceeasi ordine de idei, site-ul Razbointrucuvant publica un interviu cu parintele pusnic Proclu din Muntii Neamtului, care afirma, printre altele:

Pr. Proclu: Dumnezeu sa va ajute, dar atata spun…Ii nenorocire… Si a pastra fiecare credinta dreapta! Si daca un preot a slujit cu catolicii, Duhul Sfant il lasa in parasire.

Reporter: Si atunci credinciosii de acolo, daca el nu s-a cait sincer, a mimat doar ca s-a cait, ca a regretat, de fapt s-a prefacut (nu a fost sincer), ce fac de exemplu, cei din Banat, din Oradea, din Timisoara? Ei mai au comuniune cu episcopul, adica daca el nu mai are Duhul Sfant, mai asculta de el, il mai pomenesc la rugaciune?

Pr. Proclu: Nu mai are valoare, e gata! Numa` atata, daca se caieste si spune la lume ca am gresit si-mi pare rau… […]

Reporter: Si episcopii care sunt in comuniune cu ei, ca daca acum toti sunt in comuniune cu altii, in cazul asta ce se intampla cu Biserica, daca ei nu-i considera eretici, daca i-au iertat, deci daca sunt in comuniune cu ei si aceia s-au prefacut?

Pr. Proclu: Daca au cainta, Duhul Sfant o sa-i ajute, daca au cainta…

…si daca mai pun si pe altii sa se roage pentru ei, parintii si Prea Sfintitii. Si a ne ruga si a avea cainta, Bunul Dumnezeu o sa-i ajute. Dar daca e prefacere, e vai si amar, vai si amar… Si pan la urma, daca e prefacere, sa stii, asta se intampla, se desparte Biserica. Chiar daca ar fi o Biserica mai mica, da` adevarul unul sa fie, care a pastra adevarul, unul sa fie, unul. Acolo sta adevarul, in unul.

Interviul integral, in format audio,  cu parintele Proclu poate fi ascultat la adresa: http://www.razbointrucuvant.ro/2008/07/15/parintele-pustnic-proclu-daca-e-prefacatorie-se-va-desparti-biserica/

Iata, prin urmare, ca “scenariul” cu ruperea BOR incepe sa prinda tot mai tare contur.

Vor fi, oare, suficienti oameni luminati in Romania care sa inteleaga si sa vada ce se intampla in jurul lor? Isi dau seama autoritatile Statului Roman, ortodoxe in marea majoritate, ca prin aceste “manevre” rusesti in Romania avem de-a face cu cel mai mare atentat la siguranta nationala de dupa revolutia anticomunista din 1989?

Sper ca pe cand acestia se vor trezi din “somnul cel de moarte” in care-i “adancira” interesele personale si de grup sa nu fie prea tarziu pentru noi toti…

Mircea Dabacan
Jurnalist Independent
https://mirceadabacan.wordpress.com

Alte date privind agentul KGB “Drozdov” alias actualul Patriarh al Moscovei

Mai multe date despre KGB-istul “Drozdov”, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse, pentru care IPS Bartolomeu si-a dat binecuvantarea sa i se ofere un titlu de “doctor honoris causa” la Cluj. Articol preluat integral de pe blog-ul lui Vlad Cubreacov, de la adresa: http://cubreacov.wordpress.com/2008/07/16/alte-date-privind-agentul-kgb-drozdov/

IPS Bartolomeu Anania si Patriarhul Alexei al Moscovei

Alte date privind agentul KGB “Drozdov”

În contextual actualelor dezbateri contradictorii privind posibila conferire a titlului de doctor honoris causa Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii Alexei al II-lea [la Cluj cu “binecuvantarea” lui IPS Bartolomeu Anania – n.n.] este bine să ne reamintim ce cunoşteam încă din perioada sovietică despre acest cap al Bisericii “celei de a treia Rome”, cum le place ruşilor să-i spună centrului mai vechiului şi mai noului lor imperiu. Aşadar, iată informaţiile timpului:

Şeful arhivei din Tallin, Iuriu, a descoperit printre mormanele de documente ale Consiliului de Miniştri al Republicii Sovietice Socialiste Estoniene un document foarte ciudat la prima vedere: “Raport despre activitatea operativă pe anul 1958 a agenţilor din sectia a 4-a a KGB (Comitetului Securităţii Statului) de pe lângă Consiliul de Miniştri al RSSE“. Documentul are subtitlul: “Situaţia activităţii operative a agenturii pentru combaterea acţiunilor duşmănoase ale clericilor şi sectarilor“. (Dosar “Strict secret”. Exemplarul 2. Seria “К”). Presa estoniană a publicat acest document şi l-a comentat pe larg.

Raportul secţiei a 4-a a KGB-ului din Estonia cuprinde numele câtorva zeci de agenţi, printre care mai mulţi clerici luterani, catolici şi ortodocşi.

Bunăoară, agentul “Каsк” este prezentat ca un luteran care “se bucură de mare autoritate în cercurile conducătoare ale Bisericii Luterane Estoniene”. Sau agentul “Drozdov”, “născut în anul 1929, cleric al Bisericii Ortodoxe, are studii superioare, este candidat în ştiinţe teologice, stăpâneşte la perfecţie limbile rusă şi estoniană, cunoaşte slab limba germană. A fost racolat la 28 februarie 1958 în baza sentimentelor patriotice în scopul identificării şi prelucrării elementelor antisovietice din rândul clerului ortodox, cu care el întreţine relaţii şi care prezuintă interes operativ pentru organele KGB. În momentul racolării a fost luată în consideraţie posibila lui promovare viitoare (după verificarea în activităţi practice), uzând de posibilităţile care ne stau la dispoziţie, în funcţia de episcop de Tallinn şi Estonia.  În perioada colaborării cu organele KGB „Drozdov” a avut o prestaţie pozitivă, iar în timpul întalnirilor conspirative a maniferstat acurateţe, fiind energic şi comunicabil. Îndeplinind sarcinile fixate de noi, a arătat solicitudine şi ne-a prezentat deja un şir de materiale demne de luat în seamă, în temeiul cărora am iniţiat documentarea asupra activităţii criminale a unui membru al consiliului parohiei ortodoxe din Jyhve (citit româneşte Iâhve – nota traducătorului) CIURKIN şi a soţiei sale. (…) Totodată, „Drozdov” ne-a prezentat şi materiale preţioase asupra preotului POVEDSKI petru completarea formularului de dosar al acestuia. În prezent îşi perfecţionează cunoştinţele de limbă germană. După fixarea sarcinilor practice pentru acest agent, prevedem de asemenea folosirea lui în interesele noastre prin includerea lui în componenţa delegaţiilor bisericeşti care vor merge în statele capitaliste“.  

În perioada 1991-1992, în timpul cercetării unei părţi a arhivei KGB-ului unional, Comisia parlamentară pentru examinarea cauzelor şi circumstanţelor apariţiei GKCP (Comitetului de Stat pentru Starea Excepţională) a descoperit, printre rapoartele direcţiei a 5 Z din cadrul secţiei a 4-a a KGB, mai multe date cu privire la agentul „Drozdov” din care rezultă că acesta era unul din conducătorii Patriarhiei Moscovei. Anterior, Comisia Sovietului Suprem de la Moscova făcuse publice rezultatele activităţii sale privind arhivele KGB, arătând că printre agenţii distinşi cu Diploma de onoare a KGB din URSS în februarie-martie 1988 figurează şi agentul „Drozdov”. Preşedintele acelei comisii parlamentare a fost colegul de Soviet Suprem al Patriarhului Alexei al II-lea, cunoscutul disident rus şi preot ortodox Gleb Iakunin. După prezentarea raportului comisiei parlamentare, Patriarhul Moscovei a decis caterisirea preotului Iakunin, care mai fusese caterisit în perioada sovietică, dar reabilitat şi restabilit sinodal în calitatea sa de preot canonic, cu prezentarea de scuze de către Patriarhia din preajma Kremlinului condusă atunci de Patriarhul Pimen.

Cine e Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei si “intregii Rusii”?

Pe blog-ul sau, deputatul roman Vlad Cubreacov – care, in paranteza fie pus, e mai interesat de problema romanilor din afara Romaniei decat cei responsabili cu treaba asta din Romania – ofera cateva detalii interesante despre cine e Patriarhul Alexei al Moscovei si “intregii Rusii” pe care, cu “binecuvantarea” lui IPS Bartolomeu Anania, Facultatea de Teologie Ortodoxa din Cluj a vrut sa-l invite la poalele Feleacului. Mai multe despre acest subiect aici: Patriarhul Alexei la Cluj.

Articol preluat integral de la adresa: http://cubreacov.wordpress.com/2008/07/16/cine-este-patriarhul-alexei-al-ii-lea/

 

Cine este Patriarhul Alexei al II-lea?

Mai multă lume s-a dedat în ultimele zile speculaţiilor pe marginea unei posibile invitări a Patriarhului Moscovei si al întregii Rusii (şi a tot URSS-ul) la Cluj-Napoca pentru o posibilă conferire a titlului de doctor honoris causa al Universităţii Babeş-Boliay. Va prezint mai jos câteva scurte date biografice ale patriarhului rus şi câteva fotografii care îl reprezintă.

 

 

Patriarhul Alexei al II-lea (Alexei Mihailovici Ridigher) s-a născut la 23 februarie 1929, în oraşul Tallinn, Estonia. A terminat opt clase şcolare şi Academia Teologică din Leningrad. La numai 32 de ani este călugărit şi devine îndată episcop de Tallinn, iar peste 4 ani, mitropolit. În decurs de 7 ani ( 1961-1968 )  îşi face o carieră uluitoare – imposibilă! – pentru un slujitor al Bisericii în regimul comunist. Călătoreşte în zeci de ţări, inclusiv în SUA, Israel, RF Germania. A fost căsătorit timp de câteva luni cu Vera Gheorghievna Alexeeva, născută la 2.12.1929. Cuplul Ridigher s-a cununat la 11 aprilie 1950, în săptămâna luminată. La 15 aprilie, adică peste 4 zile, este hirotonit diacon, iar peste 2 zile este preoţit. De ce a fost nevoie de atâta grabă, încălcându-se chiar şi canonul sfintei cununii? Amintim că, conform acestui canon, preoţilor li se interzice să cunune până la Paştele Blajinilor. Presa rusă şi cea străină a scris, în repetate rânduri, că Alexei al II-lea este, de fapt, un ofiţer de securitate sub acoperire infiltrat în Biserica rusă. După prăbuşirea imperiului sovietic responsabilul arhivei din Tallinn, Iuriu, sistematizând documentele guvernului estonian (sovietic) a descoperit un document: „Darea de seamă a agenţilor KGB pe anul 1958, secţia 4. Agentul Drozdov (Ridigher), anul naşterii 1929, ne-a vizitat la 28 februarie 1958, cu perspectiva de a fi promovat în grade şi funcţii“.

Sub ce conditii va veni Patriarhul Alexei in Romania cu “binecuvantarea” lui IPS Bartolomeu?

Preluand materialul din Timpolis, am scris in doua postari pe acest blog despre propunerea si “binecuvantarea” pe care IPS Bartolomeu Anania a dat-o Facultatii de Teologie Ortodoxa sa inainteze Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj propunerea de decernare a titlului de “doctor honoris causa” Patriarhului Alexei al Moscovei si “intregii Rusii”. Materialele cu pricina le gasiti aici:

https://mirceadabacan.wordpress.com/2008/07/11/transilvania-kosovo-rusia-si-ips-bartomeu-anania/

https://mirceadabacan.wordpress.com/2008/07/10/dreapta-carui-patriarh-o-saruta-ips-bartolomeu-de-la-bucuresti-sau-de-la-moscova/

Intre timp am vazut ca unii colegi din presa centrala au preluat subiectul, lucru laudabil. Interesant, insa, ca cei din Cluj au scris despre subiect, insa au incercat sa nu-l implice pe IPS Bartolomeu in problematica. Oare de ce? Sa nu fie un lucru laudabil pentru clujeni ca Intaiul lor Statator, “leul” de la poalele Feleacului, il invita pe insusi Mai Mare Statator al Moscovei si Intregii Rusii la Cluj?

Realizand dupa raspunsurile date presei de purtatoarea de cuvant al UBB, cred ca acest gest al IPS Bartolomeu amplifica si mai tare tensiunea existenta intre Biserica Ortodoxa Romana si cea Rusa, punand din nou Romania intr-o situatie penibila in fata Rusiei si a lumii intregi. Spokeswomana, intr-un mod diplomatic, a cautat sa sublinieze ca invitatia lui Alexei al Moscovei este la stagiul de propunere din partea Facultatii de Teologie Ortodoxa si daca aceasta propunere va fi aprobata de Senatul Universitatii (lucru care, din verificarile mele, s-a intamplat deja!) se va inainta si Patriarhiei Romane. Cu alte cuvinte Patriarhia Romana habar nu a avut despre aceasta idee a lui Bartolomeu, lucru care reiese inclusiv din raspunsul vicarului patriarhial PS Campineanu.

Stirea insa a facut inconjorul lumii, fiind preluata inclusiv de Radio Vatican, care ulterior a sters-o.

 

Rezultat pe Google dupa cautarea: "doctor honoris causa" patriarhul aleksei cluj

La fel ca in cazul Corneanu, aceasta atitudine necontrolata a lui IPS Bartomeu Anania de a iesi mereu in fata cu ceva, pune Biserica noastra Ortodoxa intr-o pozitie foarte delicata in fata lumii intregi.

Deja toata lumea stie ca, de la IPS Bartolomeu sau nu, Facultatea de Teologie Ortodoxa din Cluj a inaintat propunerea decernarii titlului de “doctor honoris causa” Patriarhului Alexei al Moscovei.  

De voie, de nevoie, Patriarhul Daniel va trebui sa accepte respectiva propunere. Dar cu ce pret insa?

Care vor fi conditiile pe care Patriarhul Alexei al Rusiei le va cere Romaniei si Bisericii Ortodoxe Romane sa ne “onoreze” cu prezenta?

Evident, daca nu vom fi de acord cu “pretul” cerut de el acesta nu va veni si vom arata ridicoli (de parca nu aratam deja destul!). Va fi ca si cum nu am dori sa-i acordam titlul de doctor honoris causa.

Daca in “cazul Corneanu” tot IPS Bartolomeu a pus BOR intr-o situatie delicata in relatia cu celelalte culte (pe care, pana la urma, Sinodul BOR a solutionat-o intr-un mod care, inca, nu stim precis cum o va afecta pe viitor), de data aceasta situatia este mult mai grava, fiind vorba despre Patriarhul Alexei, Intaiul Statator al Moscovei si al intregii Rusii.

Cel putin pana in momentul de fata, toate posibitatile pe care le intrevad ca exista pentru iesirea din aceasta situatie penibila pentru BOR creata de IPS Bartolomeu nu sunt in favoarea noastra.

Mircea Dabacan
Jurnalist independent
https://mirceadabacan.wordpress.com

Transilvania, Kosovo, Rusia si IPS Bartomeu Anania

Scriam ieri in articolul “Dreapta carui Patriarh o saruta IPS Bartolomeu: de la Bucuresti sau de la Moscova?” despre propunerea venita din partea lui IPS Bartolomeu Anania, Mitropolit ortodox al Clujului, facuta prin intermediul Facultatii de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, ca Patriarhului Alexei al Moscovei si intregii Rusii sa i se acorde titlul de doctor honoris causa la Cluj.

Contactat de jurnalista Ramona Balutescu de la Timpolis despre acest subiect, pr. prof. Ioan Chirila, decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa din cadrul UBB, afirma printre altele:  “Cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintiei Sale Bartolomeu Anania, mitropolitul Clujului, s-a inaintat rectoratului Universitatii «Babes-Bolyai» propunerea de decernare a titlului de doctor honoris causa patriarhului Alexei. […] Am crezut de cuviinta ca, dupa ce am acordat acest titlu si altor personalitati eclesiastice, ar fi potrivit macar sa incercam sa facem acest lucru si pentru patriarhul Alexei, pentru ca ocupa un loc important in viata bisericii ecumenice si noi, zona Transilvaniei, am avut relatii interbisericesti sustinute cu ei. Actualmente exista necomunicare din cauza zonei din Moldova. Am crezut ca am putea ajuta la restabilirea comunicarii. Efectul nu s-ar simti doar la nivelul universitatii noastre.

Privita superficial, propunerea “binecuvantata” de IPS Bartolomeu nu ar reprezenta ceva iesit din comun in spatiul universitar unde, trebuie sa recunoastem, exista un cu totul alt fel de relatii inter-religioase sau confesionale. Aceeasi Universitate de prestigiu national si international a acord titluri de “doctor honoris causa” multor personalitati de marca care proveneau din diferite medii religioase, propunerile venind uneori de la „adversari” pe taramul teologiei. Pentru merite deosebite in domeniul cercetarii si prezentarii spiritualitatii orientale, de exemplu, UBB-ul i-a oferit titlul de doctor honoris causa lui Thomas Spidlik, teologic iezuit catolic, propunerea venind de la nimeni alta decat insasi Facultatea de Teologie Ortodoxa din Cluj. Sau, din respect pentru deschiderea ecumenica arata in timp de Arhipiescopul romano-catolic de Viena, Cardinalul Christopher Schönborn, fata de Biserica Ortodoxa Romana, la decernarea titlului sau de doctor honoris causa la Cluj a fost prezent inclusiv IPS Bartolomeu Anania. Si exemplele ar putea continua.

Prin urmare, care e problema atunci cu propunerea venita din partea IPS Bartolomeu de a i se acorda la Cluj titlul de doctor honoris causa Patriarhului Alexei al Moscovei? Ramanand strict in domeniul universitar, nu exista nici o problema! De fapt, Senatul Universitatii UBB, compus – printre altele – si din reprezentanti ai celorlalte Facultati de Teologie (Greco-Catolica, Protestanta, etc), a acceptat propunerea venita din partea IPS Bartolomeu.

Propunerea respectiva e “preocupanta”, insa, in primul rand datorita persoanei de la care a venit, mai ales in contextul in care incep sa apara tot mai multe dovezi despre legatura dintre IPS Bartolomeu si fosta Securitate, iar in al doilea rand datorita motivelor care ar sta in spatele acestei propuneri.

Colaborarea si legatura lui IPS Bartolomeu cu Securitatea inca de pe vremea cand aceasta era foarte apropiata de KGB (doar erau “servicii surori”, nu?) si “misiunile speciale” care i-au fost incredintate in Romania si afara, ma refer in special la dezbinarea romanilor ortodocsi americani, lucru marturisit inclusiv de generalul Pacepa, sunt o certitudine care nu mai lasa loc de tagada. Dupa 1989, insa, mai ales dupa ce Iliescu (nici el strain de relatii cu KGB-ul sovietic) “l-a uns episcop de Cluj” vorba lui Paul Goma, te-ai fi asteptat sa vezi din partea lui Bartolomeu Anania o cerere publica de iertare, sau, daca nu a avut taria de caracter al mult hulitului Corneanu, cel putin o schimbare in atitudine, dand dovada prin fapte ca s-a debarasat de metehnele trecutului comunist. Actinile sale din ultimii ani, insa, dovedesc contrariul. Prin starea de tensiune pe care o intretine in Transilvania intre ortodocsi si greco-catolici care in ultimele luni s-a amplificat alarmant, in unele localitati ardelene fiind pe punctul sa degenereze intr-un conflict inter-religios in toata regula, Bartolomeu Anania nu face decat sa dovedeasca ca actioneaza in interesul Rusiei in Romania, interes care dupa al doilea razboi mondial a facut sa ne ucidem romanii intre noi, dupa 1989 sa nu ne unim cu fratii romani de peste Prut, iar astazi sa se caute dezbinarea noastra pe motive religioase.

Asupra crimei fratricide dintre noi facuta din ordinul lui Stalin nu ma opresc acum pentru ca subiectul e cunoscut.

„Interesele” Bisericii Ortodoxe Ruse in Romania si Moldova dupa 1989

Dupa revolutia anticomunista din 1989 si, ulterior, a spargerii URSS-ului, interesul Bisericii Ortodoxe Ruse, si implicit al Rusiei in Romania in ceea ce priveste Biserica Ortodoxa Romana a fost ca, prin diversi ierarhi cu influenta si “influentabili” din Biserica noastra Ortodoxa (si erau nu putini la acea vreme!), sa o tina pe aceasta din urma “ocupata” in Transilvania cu falsul si total nefondatul conflict ortodoxo-greco-catolic initiat tot de rusi, in timp ce Biserica Ortodoxa Rusa si-a vazut in continuare de interesele ei in “republica” Moldova (refuz, cum am spus, sa-i spun Republica Moldova, pentru ca in opinia mea tot pamant romanesc e!), implicandu-se activ in procesul de deznationalizare si rusificare al populatiei romanesti de pe acest pamant romanesc atat de greu incercat de interesele expansioniste ale “vecinului” ortodox de la rasarit.

In contextul anilor `90, imediat ce “republica” Moldova si-a castigat independenta, existau toate motivele si conditiile propice (sentimentul unionist ridicat de ambele parti ale Prutului, Rusia era slabita dupa spargerea URSS-ului, suportul international de care ne bucuram atunci, etc.) pentru reunificarea acesteia cu Romania. Motivul pentru care aceasta unire nu s-a facut, insa, a fost din cauza noii puteri post-decembriste de la Bucuresti, compusa in foarte mare parte din persoane care aveau stranse legaturi cu serviciile rusesti si faceau interesele Moscovei in Romania. De cealalta parte, Biserica Ortodoxa Romana, care putea fi un factor coagulator al romanilor de ambele parti ale Prutului, a fost “tinuta ocupata”, cum spuneam, de diverse “servicii” si “interese” in total nefondatul coflict cu romanii greco-catolici din Transilvania abia iesiti de sub persecutia comunista.

In anul 1992, ca urmare a dezmembrarii Uniunii Sovietice si a proclamarii Republicii Moldova ca stat independent si suveran, a fost posibila, in conditii de libertate, reactivarea Mitropoliei Basarabiei, in dependenta canonica de Biserica Ortodoxa Romana. Acest lucru nu a fost pe placul comunistilor rusofili din “republica” Moldova, care au facut tot posibilul sa opreasca recunoasterea acestei Mitropolii romanesti. Prin urmare, Mitropolia Basaraniei a fost obligata sa se adreseze justiei ajugandu-se pana la Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg care a dat, in cele din urma, castig de cauza acesteia. In anul 2006, Curtea Suprema de Justitie a Republicii Moldova a recunoscut Mitropolia Autonoma a Basarabiei, ca “succesoare spirituala, canonica si istorica a Mitropoliei Basarabiei care a functionat pana in anul 1944 inclusiv“, lucru care a confirmat juridic un drept istoric si canonic al Mitropoliei Basarabiei. Despre persecutia fratilor nostri de peste Prut de dupa `90 pe criterii religioase, cu binecuvantarea Patriarhului rus pe care Bartolomeu vrea sa-l miluiasca cu titlul de doctor honoris causa, citez de pe blog-ul lui Vlad Cubreacov: “Deceniul negru (1992-2002) al persecutiilor de stat impotriva Mitropoliei Basarabiei a aratat esenta ruso-imperiala si reflexele marxiste ale stapanirilor criptocomuniste de la Chisinau. Ura nestavilita a acestor stapaniri a avut in anumite momente accente atat de salbatice, incat s-a transformat in anticrestinism si mizantropie de cea mai joasa speta. Regretul nostru a fost cu atat mai mare de-a lungul acestui deceniu negru, cu cat Patriarhia sora Rusa a fost o si mai nesabuita persecutoare a crestinilor din Mitropolia Basarabiei, insistand sa nu ne mai fie sora, ci mama cu de-a sila, calcand in picioare bun simt, adevar istoric, canoane bisericesti si legi omenesti.

Sub noul Patriarh abia ales, PF Daniel, Sinodul BOR din octombrie 2007 a luat act “cu binecuvantare” de aceasta recunoastere, si a decis reactivarea celor trei episcopii istorice romanesti sufragare Mitropoliei Basarabiei. Aceasta decizie a creat o dezlantuire feroce a Bisericii Ortodoxe Ruse, care in luna noiembrie reactioneaza contra Bisericii noastre Ortodoxe. Citez dintr-o stire transmisa de NewsIn.ro: “Patriarhul rus Aleksei al II-lea a calificat actiunile Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, care a decis în octombrie 2007 reactivarea a trei eparhii pe teritoriul Republicii Moldova, drept “un act anticanonic si o imixtiune pe teritoriul unei biserici ortodoxe autocefale” prin “crearea de eparhii pe teritoriul ei”. Declaratia a fost citata de serviciul de presa al presedintelui moldovean, relatează corespondentul NewsIn la Chisinau.

Cu alte cuvinte, Biserica Ortodoxa Rusa are pretentii teritoriale canonice asupra “republicii” Moldova, la fel cum are peste toate tarile desprinde din fostul bloc sovietic. Sa fiu mai precis, granitele teritoriului pe care Biserica Ortodoxa Rusa il considera al ei din punct de vedere canonic, corespunde cu granitele fostei Uniuni Sovietice. In zadar Biserica noastra Ortodoxa a asigurat ca nu neaga dreptul la existenta a Mitropoliei ruse a Chisinaului “si a intregii Moldove” ca eparhie a Bisericii Ortodoxe Ruse, deoarece “Patriarhia Romana respecta dorinta credinciosilor ortodocsi de a apartine in mod liber fie de Patriarhia Romana, fie de Patriarhia Moscovei“, libertatea de constiinta si plularismul ortodox in “ograda proprie” nu sunt placute Moscovei.

Am considerat necesara aceasta scurta paranteza pentru a arata la ce face referire parintele decan ortodox Chirila de la Cluj atunci cand afirma: „Actualmente exista necomunicare din cauza zonei din Moldova. Am crezut ca am putea ajuta la restabilirea comunicarii.

O “necomunicare” similara, insa, este practicata de aceeasi Biserica Ortodoxa Rusa si in privinta Estoniei, care dupa separarea tarilor baltice din URSS si-a creat propria Biserica Ortodoxa care e recunoscuta de Constantinopol, dar renegata de Biserica Ortodoxa Rusa sub acelasi principiu: Estonia este teritoriu canonic rusesc! Atitudinea Bisericii Ortodoxe Ruse a mers pana acolo incat reprezentantul acesteia PS Hilarion al Vienei (a propos, de cand Viena e teritoriu canonic rusesc? Iar daca nu e, cum de catolicii, protestantii si altii din Austria nu il „caterisesc” si alunga pe Hilarion ca isi face episcopie pe teritoriul lor canonic?) a parasit delegatia ortodoxa prezenta la Ravena in noiembrie 2007 pentru discutii in cadrul Comisiei de dialog teologic catolic-ortodox datorita faptului ca din delegatia ortodoxa au facut parte si reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Estoniene (acesta a fost adevaratul motiv al reactiei ruse si nu faptul ca nu au dorit sa faca compromis cu “ereticii” catolici cum vadit eronat a prezentat evenimentul presa pravoslavnica din Romania). Mai multe stiri despre subiect aici, sau verificati presa internationala.

Putin, Kosovo, Rusia si Transilvania

Revenind la Rusia, tot in luna noiembrie 2007 are loc cel de-al XX-lea summit UE-Rusia, gazduit in localitatea Mafra de langa Lisabona, unde presedintele Rusiei din acea vreme, Vladimir Putin, in contextul discutiei despre independenta Kosovo, afirma: „De ce sa dezvoltam in continure separatismul? Uitati-va ce se intampla in Europa. Aveti putine probleme in Spania? Putine probleme care POT aparea in Romania?” La cele spuse de Putin in privinta noastra, nici nu e de mirare ca Romania s-a eschivat in a recunoaste independenta Kosovo cand aceasta a fost declarata in februarie 2008. Presa romaneasca a relatat cu litere de-o schioapa in titlurile articolelor din perioada respectiva ca Putin pune egal intre Transilvania si Kosovo, insa nimeni nu a cautat sa faca sapaturi sa vada la ce face referire amenintarea lui Putin. Care sunt aceste potentiale probleme? Cine le poate crea? De ce? In ce context? Se pot ele evita?

Evident, la fel ca in “cazul Corneanu”, cand s-au scris tot cu litere de-o schioapa in presa romaneasca despre ereticul, schismaticul, caterisitul, blestematul, vanzatorul Mitropolit de la Timisoara fara sa existe un adevarat demers jurnalistic in a descoperi cum stau  cu adevarat lucrurile in acel “caz” (o exceptie remarcabila, demna de mentionat, a fost articolul Ramonei Badulescu din Timpolis “Cine sunt ierarhii eretici din Romania anului 2008?“), si afirmatiile lui Putin de langa Lisabona au trecut neanalizate. Scriitorii sau blog-erii din presa romaneasca (jurnalisti ii pot numi pe prea putini) sunt mai interesati de lucrurile de scandal (au si acestea importanta lor, deoarece pot scoate la iveala adevarul) pentru ca aduc vanzari sau trafic, insa cand acestea nu mai sunt de actualitate pe nimeni nu mai intereseaza “scormonirea” dupa adevar. Prefer sa nu nominez exceptiile de la cele scrise mai sus pentru a nu-i face “sa se simta” pe ceilalti, mult prea multi. Daca o astfel de presa ar fi existat in Statele Unite, insa, „scandalul Watergate” ar fi ramas pana astazi o simpla intrare prin efractie intr-o camera de hotel a cinci persoane si presedintele Nixon nu ar fi fost obligat de situatie sa isi dea demisia.

Intorcandu-ne la cele spuse de Putin in noiembrie 2007 si analizand evenimentele care au avut loc in Transilvania dupa data respectiva care puteau degenera in ceva similar cazului Kosovo cu care ameninta Putin Romania, figura lui IPS Bartolomeu Anania a aparut de multe ori.

Kosovo, Transilvania si IPS Bartolomeu Anania

Astfel, la nici o luna dupa declararea independentei Kosovo, pe 20 martie 2008 are loc binecunoscuta “rascoala ortodoxa” de la Valanii de Beius, jud. Bihor, impotriva aplicarii unei  hotarari a justiei romane de retrocedare a lacasului de cult confiscat de Statul comunist in 1948 Bisericii Greco-Catolice. Conform site-urilor greco-catolice care au relatat evenimentul, unul dintre preotii ortodocsi instigatori ai revoltei, foarte apropiat de IPS Bartolomeu, se adreseaza autoritatilor Statului Roman spunand: Se vrea un Kosovo in Valani?“. Afirmatia este deosebit de grava, cu atat mai mult ca vine din partea unui preot ortodox si foarte usor poate fi pusa in legatura cu “avertismentul” lui Putin de la Lisabona.

Ce s-a intamplat in Kosovo? Pe langa binecunoscutul (de trista amintire) razboi dintre sarbii ortodocsi si albanezii musulmani din regiune care a dus la bombardarea Serbiei de catre aviatia NATO la sfarsitul anilor `90, imediat dupa declararea independentei regiunii in februarie 2008, episcopul ortodox de Kosovo, PS Artemije, cere Serbiei sa declare zona „teritoriu ocupat”, sa cumpere arme de la Rusia, sa puna armata in stare de alerta, eventual sa cheme „voluntari” din Rusia si sa ia Kosovo inapoi din forta.

Analistul sarb Bosko Jaksici a afirmat, insa, ca discursul episcopului Artemije nu este o surpriză. Citez dintr-un articol aparut in ziarul Adevarul: “In următoarele zile ne putem astepta la comunicate de presă furioase. Se vor cere sedinte al Consiliului National de Securitate si ale Curtii Internationale de Justitie. Nivelul relatiilor diplomatice cu tarile care vor recunoaste noul stat din Balcani va fi redus”, a explicat el. “Clopotele vor bate si stim ca Artemije va repeta ca trebuie sa luptam pentru Kosovo inca 500 de ani. Pentru imagine, armata va fi pusa in stare de alerta ridicata, presa occidentala va fi criticată daca nu va relata declaraţiile dramatice ale refugiatilor sarbi“, a subliniat analistul.

In acelasi articol se relateaza opiniile mai multor analisti si lideri sarbi care, chiar daca nemultumiti, afirma ca nu se asteapta la un razboi in regiune care oricum nu este o solutie la rezolvarea problemei kosovare. Prin urmare, dintre toti, inclusiv liderii sarbi din regiune, de ce tocmai episcopul ortodox din Kosovo cheama la razboi (cerand si implicarea Rusiei!), cand acesta ar trebui sa fie un promotor al pacii, al mesajului cristic, iar daca doreste sa lupte pentru drepturile sarbilor din Kosovo putand sa o faca intr-un spirit mai crestinesc? Raspunsul trebuie cautat la Moscova.

Revenind la scandalul creat la Valanii de Beius, desfasurarea evenimentelor sunt de o similitudine izbitoare cu cele prezentate de analistul sarb Jaksici in privinta actiunilor episcopului ortodox de Kosovo. Diferenta este ca, de data aceasta, nu episcopul ortodox local Sofronie cheama la „razboi” (de fapt, intr-un comunicat public, Episcopia Ortodoxa si Greco-Catolica de Oradea si-au indemnat credinciosii la pace si buna intelegere), ci IPS Bartolomeu Anania. Spicuiesc din desfasurarea evenimentelor de la Valani (puneti-le in paralela cu cele spuse de Bosko Jaksici mai sus) :

– In preajma datii cand Statul Roman trebuia sa restituie lacasul de cult din Valani Bisericii Greco-Catolice, purtatorul de cuvant al Mitropoliei Clujului (!!!) iese public si afirma ca greco-catolicii nu au acte pe biseica si nu e normal ca biserica sa se ia de la majoritate si sa se dea minoritatii, insinuand ca cei multi vor ramane fara lacas de cult (Episcopia Greco-Catolice de Oradea a afirmat ca nu ii scoate pe ortodocsi afara, lasandu-i sa celebreze slujbe alternative). 

– Pe data de 20 martie, cand executorul judecatoresc s-a dus sa puna sentinta in aplicare, un grup de credinciosi si preoti ortodocsi din satele invecinate s-au opus legii, hotarati fiind sa nu o lase aplicata “chiar daca se trece cu bastoanele peste ei” (calugarul Eftimie Mitra – o scurta inregistrare audio-video aici).

– Presa a fost la fata locului, si cu toate acestea a prezentat vadit distorsionat evenimentul (din ignoranta sau rea-vointa e greu de stiut), citand din afirmatiile facute de purtatorul de cuvant al Mitropoliei Clujului ca greco-catolicii de fapt nu au acte pe lacasul de cult, lucru care a amplicat si mai tare tensiunile inter-religioase din localitate si, indirect, de peste tot in Transilvania unde comunitatile greco-catolice isi revendicau lacasurile de cult.

– Dupa o saptamana de la respectiva razmelita, vineri, 27 martie 2008, executarea sentintei tot are loc, in conformitate cu legea, de data aceasta la o ora matinala, evitandu-se astfel recurgerea la forta din partea jandarmilor impotriva saracilor oameni care au fost manipulati „ca la carte”.

– Dupa ce biserica din Valani este retrocedata greco-catolicilor si acestia pleaca, ortodocsii o “recuceresc”: rup sigiliul de la intrare, sparg usa, intra inauntru, incep sa traga clopotele “intr-o ureche” (doar din doua motive se recurge la tragerea clopotului intr-o ureche: cand e incendiu in sat, sau cand e razboi/razmerita), hotarati fiind sa nu mai plece din ea.

– Duminica, 29 martie, greco-catolicii se strang in fata casei unde isi faceau slujbele pana atunci gandindu-se sa intre prin procesiune in biserica recent “retrocedata”. De la ore foarte matinale, insa, ortodocsii, care reocupasera intre timp biserica greco-catolica, au tras clopotele toata dimineata pentru a strange “vlajganii” aparatori ai ortodoxiei, multi imbuibati de bautura, sa nu lase biserica greco-catolicilor.

– Situatia, deja tensionata, se incinge si mai tare, fiind cu mari eforturi, dupa ore de tratative si negocieri, detensionata de seful politiei pe Bihor prezent la fata locului. Acesta a prezintat hotararile judecatoresti credinciosilor si preotilor ortodocsi rasculati, in care se arata ca si biserica e greco-catolica, nu doar pamantul, cum a dezinformat purtatorul de cuvant al Mitropoliei de la Cluj pe toata lumea, inclusiv proprii preoti si credinciosi ortodocsi din regiune. In cele din urma acestia isi dau seama ca au fost manipulati grosolan, spiritele se calmeaza, astfel ca in final se reuseste semnarea unui protocol care prevedea folosirea alternativa, la ore diferite, a lacasului greco-catolic atat de ortodocsii cat si de greco-catolicii din sat (propunere facuta de partea greco-catolica inca de la inceput!). Situatia parea detensionata, lucrurile ca s-au asezat la situatia normala, asa ca fiecare a plecat la casele lor nu inainte ca ambele “tabere” sa faca o rugaciune de multumire Domnului ca i-a pazit de “razboiul cel dintre noi”. Mentionez ca rugaciunile au fost facute separat de fiecare grup, deoarece credinciosii ortodocsi, la sugestia unor preoti de-ai lor, nu au dorit sa se roage impreuna cu “ereticii” greco-catolici.

– Pacea si buna-intelegere care s-a obtinut in duminica respectiva la Valanii de Beius nu a fost, insa, pe placul lui IPS Bartolomeu, care-l anunta marti, 1 aprilie, pe episcopul Sofronie si Virgil, ortodox respectiv greco-catolic, ca va veni la Oradea a doua zi sa rezolve EL situatia de la Valani. In presa oradeana incep sa apara informatii ca „spotan”, in fata episcopiei ortodoxe de Oradea, se vor strange multi credinciosi pentru a protesta impotriva retrocedarilor catre greco-catolici.

– In dimineata urmatoare, miercuri, 2 aprilie (ziua deschiderii summit-ului NATO de la Bucuresti!!!!), episcopia greco-catolica de Oradea da un comunicat public in care, printre altele, afirma: „Orice discutii cu grupuri de interese ortodoxe, care prin interventii, manipularea opiniei publice, minciuna si presiuni doresc cu orice chip crearea unui conflict inter-religios in Transilvania, destabilizarea Romaniei si pastrarea status-quo-ului din perioada comunista, nu vor fi acceptate., astfel ca nici un reprezentant al ei nu s-a prezentat la discutii cu Bartolomeu. In aceeasi zi, de la Bucuresti, Dan Ciachir, portavocea lui IPS Bartolomeu, isi porneste atacul impotriva lui PS Sofronie, pe care-l acuza ca “ar nesocoti canoanele“, exprinandu-si “nevinovat” mirarea ca inca credinciosii nu i-au spart geamurile episcopului ortodox (articolul aparea in aceeasi zi cu vizita lui IPS Bartolomeu la Oradea, cand se planuia si adunarea respectiva “spontana” relatata de presa bihoreana cu o zi inainte. Tot in paranteza fie spus, de unde a stiut Ciachir la Bucuresti, de pe data de 1 aprilie cand a scris articolul aparut ziua urmatoare, ca pe 2 aprilie va fi mare adunare “populara” in fata episcopiei ortodoxe?). Sunt convins ca “serviciile” romanesti si-au dat seama de data aceasta de gravitatea situatiei si de imaginea negativa pe care un astfel de protest “spontan” l-ar fi facut Romaniei in contextul in care toata presa mondiala era cu ochii pe noi din cauza summit-ului NATO (inclusiv Putin era la Bucuresti), astfel ca nici un “spontanic” nu s-a mai strans in fata Episcopiei Ortodoxe de Oradea sa protesteze “pasnic”, dupa cum le sugera Ciachir.

– Evident dezarmat, odata prin faptul ca greco-catolicii nu s-au prezentat la “dialog” iar pe de alta parte datorita faptului ca grupurile de presiuni nu s-au mai strans, Bartolomeu a acceptat la Oradea propunerea celebrarii alternative si a plecat, din mare „leu”, ca un caine plouat. Pe cand a ajuns inapoi la Cluj, insa, si-a schimbat gandurile, si printr-un comunicat public anunta ca “pornind de la starea de fapt ca biserica i-a fost atribuita recent minoritatii greco-catolice prin hotarare judecatoreasca definitiva si executorie, a fost adoptata solutia propusa de Mitropolitul Bartolomeu, singura viabila, aceea ca majoritatea ortodoxa sa-si construiasca o biserica noua , evitandu-se astfel varianta slujirii alternative, agreata de Biserica Unita, ca fiind generatoare de tensiuni si confuzii.” Remarcati va rog folosirea cuvintelor “minoritatea greco-catolica” si “majoritatea ortodoxa” cu intentia clara de manipulare a sentimentului oamenilor si a obiectivei judecati, la fel si faptul ca slujirea alternativa ar fi “generatoare de tensiuni si confuzii”.

– Un lucru pe care “marii analisti religiosi” din presa, in special de la ZIUA, l-au scapat din nou este ca prin aceasta interferenta a lui Bartolomeu Anania la Valanii de Beius si intentia sa de a face o biserica acolo, incalca canoanele ortodoxe care nu-i permit unui episcop, fie chiar Mitropolit or Patriarh, sa intervina in probleme interne ale unei alte eparhii. Vreau sa remarc aici ca de aceleasi canoane s-a folosit Bartolomeu si Ciachir pentru a-l ataca, cu doar cateva saptamani inainte, pe PF Daniel in privinta stavropighiilor, manastiri – chiar din alte eparhii – care raspund direct Patriarhului. Ciachir a mers cu manipularea si minciuna pana acolo incat intr-un articol a spus ca Patriarhul ar dori, de fapt, preluarea tuturor manastirilor in subordinea sa, lucru necanonic (evident, nu era vorba despre asa ceva). Prin urmare, cum se face ca aceleasi canoane pe care le-a imputat lui Daniel, au fost nesocotite tocmai de Bartolomeu si trecut cu vederea de “ochiul” vigilent al canonistului Ciachir in cazul implicarii „leului din Ardeal” la Valanii de Beius, intr-o eparhie care nu-i a lui?

– Pana la urma situatia de la Valani s-a linistit, credinciosii ortodocsi si greco-catolici isi fac slujbele proprii in biserica greco-catolica la ore diferite si nu exista nici o tensiune sau confuzie. Fiecare merge la slujba cultului de care apartine. Cred, insa, ca si astazi ortodocsii il asteapta pe IPS Bartolomeu sa le faca biserica in sat daca asa le-a promis.

Pentru mai multe referinte la cele spuse mai sus va invit sa accesati site-ul greco-catolica.org si presa bihoreana din acea perioada.

La putin timp dupa “cazul Valani”, apare o provocare antiromaneasca si mai grava la Ungheni, jud. Mures, unde o biserica greco-catolica incepe sa fie demolata de reprezentantii ortodocsi locali. Parohia ortodoxa din localitate tine canonic de Arhiepiscopia ortodoxa de Alba-Iulia, care la randul ei e sub jurisdictia aceluiasi Inalt de la Cluj care a mai demolat in Mitropolia lui mai multe biserici greco-catolice prin metoda „colivie”, unele dintre ele biserici monument.

In aceeasi perioada, pe 11 mai a.c., are loc canonizarea din jud. Bistrita a „sfintilor romani nasaudeni” care au fost omorati de austrieci, spune Bartolomeu – care a si facut propunerea de canonizare a lor –, pentru ca nu au dorit sa treaca la catolici. Ca au fost omorati e adevarat, insa motivatia data de Bartolomeu face sa bufneasca in ras chiar si pe un curios in materie de istorie a Transilvaniei si a Imperiului Habsburgic (intr-o universitate serioasa sa spui ca Imperiul Habsburgic a fost catolic si ca a facut convertiri la catolicism cu forta nu numai ca ai fi cazut la examen, dar afirmatia iti ramanea de notorietate si de rasul tuturor la fel cum sunt  celebrele extrase din lucrarile elevilor romani care fac deliciul cititorilor pe internet. Redau una din memorie: „In vitejia lui, Mihai Viteazu cu o mana gonea calul, cu una tinea platosa si cu cealalta buzduganul cu care se batea cu turcii.”). De remarcat, insa, ca in predica rostita la slujba de canonizare a acestora, Bartolomeu afirma: „Vremurile s-au schimbat. Traim astazi intr-o epoca a ecumenismului, a dialogului intre religii, cu toate ca ne vin vesti rele din Kosovo.”

Care sa fie legatura intre ce se intampla in Kosovo astazi si moartea acelor romani in urma cu 250 de ani in Bistrita? Sau care e legatura intre Kosovo si Valani? De ce doreste IPS Bartolomeu aducerea conflictului inter-religios din fosta Yugoslavie in Transilvania? Sa fie aceasta, oare, una dintre “potentialele probleme” pe care le-a proorocit Putin Romaniei la Lisabona?

Potrivirea dintre modul cum IPS Bartolomeu s-a implicat la Valani sau in alte locuri din Transilvania si actiunile episcopului ortodox de Kosovo sunt atat de asemanatoare incat doar apelul primului catre Rusia sa vina sa elibereze „teritoriul ocupat” de greco-catolici mai era nevoie ca acestea sa fie IDENTICE!

Sa fie acestea, oare, „relatiile interbisericesti” dintre reprezentantii ortodocsi din Transilvania si Biserica Ortodoxa Rusa la care parintele Chirila face referire?

In situatia actuala in care vedem ca lumea este macinata de fundamentalismul religios dus la pana la extrem (crima, razboaie, atentate sinucigase, etc.), atitudinea instigatoare la „razboiul dintre noi” a IPS Bartolomeu ar trebui sa ingrijoreze pe orice roman, cu atat mai mult cu cat fratii nostri romani ortodocsii din jurul Romaniei se afla sub un continuu asediu si presiune din partea Bisericii Ortodoxe Ruse si Sarbe.

Ieri am primit prin intermediul grupului Free_Press_Romania o stire din partea dl. Ion Buga in care prezinta o inscenare recenta impotriva lui IPS Petru, intaiului statator al Mitropoliei Basarabiei (Mitropolia romaneasca care tine de Biserica Ortodoxa Romana), care prin fals si calomnie cauta sa fie discreditat. Se pare ca Biserica Ortodoxa Rusa nu e straina de acestea. Gasiti intreaga stire aici.

In contextul in care in anii `90 “interesele” rusesti ne-a tinut “ocupati” in Transilvania in timp ce ei aveau grija de deznationalizarea romanilor din Moldova de peste Prut (la fel cum au grija de tezaurul nostru – pe ce au pus mana nu mai lasa!),  iar mai recent IPS Bartolomeu a tinut o Biserica si o tara intreaga “ocupata” cu cazul Corneanu si Sofronie in timp ce in Basarabia, iata, “interesele” rusesti continua sa fie ocupate cu romanii nostri de peste Prut, poate se vor gasi si alti jurnalisti romani care sa stea cu ochii in patru, cu unul pe “republica” Moldova si Rusia, iar cu celalalt pe Transilvania si Serbia/Kosovo, pentru ca acestea se leaga. Iar unul dintre cei care fac tot posibilul sa le lege, afectand in mod negativ relatiile dintre romani cu efecte greu de calculat pe viitor, e IPS Bartolomeu Valeriu Anania.

Altfel, o “paruiala” zdravana intre ortodocsi si greco-catolici in Transilvania pe seama recuperarii unui lacas de cult va face oricand deliciul primelor pagini de ziare. Se va cauta insa si descoperirea instigatorului?

Mircea Dabacan
Jurnalist independent
https://mirceadabacan.wordpress.com

P.S. Cine e atat de naiv sa creada ca acordarea titlului de doctor honoris causa la Cluj Patriarhului Alexei al Moscovei si “intregii Rusii” va stavili tavalugul expansionist al “hoardelor de la rasarit”? Nu am invatat ca, atunci cand are interes sau ordin, rusul nu da inapoi, ci merge inainte ca… rusul?

Dreapta carui Patriarh o saruta IPS Bartolomeu: de la Bucuresti sau de la Moscova?

Toata suflarea jurnalistica (si nu numai) a stat ieri pe metereze pana seara tarziu sa afle decizia finala a Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) cu privire la deja celebrele cazuri Corneanu si Sofronie, despre care s-a vorbit in ultimele saptamani cu atata pathos si inversunare incat evenimente importante ce s-au intamplat in jurul Romaniei au trecut neobservate de marii “analisti religiosi” din presa care cu orice chip cautau sa-i pedepseasca pe “ereticii” mai sus amintiti pana nici nu au fost judecati.

Amintesc aici celebra scrisoare a Patriarhului Bartolomeu I al Constantinopopului trimisa Moscovei, in care acesta recunostea si sustinea pretentiile teritoriale canonice ale Bisericii Ortodoxe Ruse – si implicit ale Rusiei – asupra Moldovei de pentru Prut (nu-i spun Republica Moldova pentru ca in opinia mea tot pamant romanesc e) in detrimentul Bisericii noastre Ortodoxe. Aceeasi Biserica Ortodoxa Rusa a cerut “lamuriri” Bisericii Ortodoxe Romane cu privire la gestul IPS Corneanu de a se impartasi in cadrul unei Liturghii greco-catolice la Timisoara, lucru considerat de aceiasi “specialisti religiosi” din presa un precedent foarte periculos, cand de fapt era o neobraznicie si nesimtire a aceleiasi Biserici Ortodoxe Ruse care nu-i lasa pe romanii din teritoriile ei canonice sa se roage si sa li se predice in limba parintilor lor.

Oricum, Sinodul s-a incheiat si verdictul in cazul celor doi “pacatosi” in discutie e cat se poate de clar: pentru ca si-au marturisit greseala si s-au pocauit, au fost iertati cu un scor de 47 pentru si unul impotriva.

Surse din preajma Palatului Patriarhiei afirma ca acel vot impotriva a fost al lui IPS Bartolomeu Anania, care s-a remarcat in ultimele sase saptamani cu iesiri la rampa demne de un birjar nu un crestin, cu atat mai mult Ierarh (amintesc aici celebra comparatie pe care a facut-o considerand Impartasania de la catolici egala cu “borsul de urzici”). Aceiasi martori oculari prezenti in curtea Patriarhiei spun ca dupa terminarea Sinodului, “leul din Ardeal” a urcat direct in masina si a plecat catre Cluj fara a face nici un comentariu.

La o ora dupa terminarea Sinodului apare respectivul comunicat “oficial” al Patriarhiei in care se expliciteaza verdictul in cazul celor doi “infractori” judecati si sanctiunile care se vor impune – de data asta sigur! – daca cineva cuteaza sa mai calce pe bec (aka canon) pe viitor. Discursul Patriarhului de la inceputul Sinodului si comunicatul de la final sunt obiect de studiu amanuntit pentru cine doreste sa prevada cum vor “evolua” (sau involua?) de aici inainte relatiile dintre Biserica Ortodoxa Romana si Biserica Catolica, prin urmare nu ma voi opri inca asupra lor. Mai las sa treaca un pic de timp, care in acest caz va fi cu siguranta un “sfesnic bun”.

Cutreierand, insa, pe internet pentru a afla si alte opinii referitoare la decizia Sinodului BOR din seara trecuta, imi cade in mana un link catre ultimul articol din Timpolis al lui Ramona Balutescu “Mitropolit – da, ecumenism – nu” in care am gasit o informatie care, sper ca de data aceasta cel putin, nu va trece neobservata cu una cu doua de presa romaneasca.

Iata despre ce este vorba:

Facultatea de teologie ortodoxa din cadrul Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj, la sugestia si cu binecuvantarea IPS Bartolomeu Anania, a propus in urma cu 3 saptamani, in consiliul ei de administratie, acordarea titlului de “doctor honoris causa” Patriarhului Alexei II al Moscovei si toata Rusia. Se pare ca propunerea lui IPS Bartolomeu a fost facuta si in fata Senatului Universitatii care a aprobat-o.

Contactat de redactia Timpolis, pr. prof. Ioan Chirila, Decanul Facultatii de Teologie ortodoxa din Cluj, afirma: “Cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintiei Sale Bartolomeu Anania, mitropolitul Clujului, s-a inaintat rectoratului Universitatii «Babes-Bolyai» propunerea de decernare a titlului de doctor honoris cauza patriarhului Alexei, urmand ca rectorul sa decida pasii urmatori. Cursul este asa: eu fac propunerea rectoratului, iar cel care poarta discutiile pe mai departe este rectorul. Am avut cu el o discutie tehnica acum trei saptamani despre acest lucru. Trebuie sa obtinem si acceptul patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane. Bineinteles ca ma consult si cu Inalt Prea Sfintia Sa Bartolomeu, deoarece facultatea noastra are o subordonare dubla, fata de ierarh si fasa de Ministerul educatiei. Inalt prea Sfintia Sa a aderat la idee, spunand ca trebuie sa se respecte toate diligentele. O astfel de decernare este mult mai complicata, fiind vorba de mari personalitati eclesiastice. Am crezut de cuviinta ca, dupa ce am acordat acest titlu si altor personalitati eclesiastice, ar fi potrivit macar sa incercam sa facem acest lucru si pentru patriarhul Alexei, pentru ca ocupa un loc important in viata bisericii ecumenice si noi, zona Transilvaniei, am avut relatii interbisericesti sustinute cu ei. Actualmente exista necomunicare din cauza zonei din Moldova. Am crezut ca am putea ajuta la restabilirea comunicarii. Efectul nu s-ar simti doar la nivelul universitatii noastre.

In contextul in care chiar eu am publicat in urma cu cateva zile un text scris de Paul Goma despre dezbinarea produsa la ordinul Securitatii de Bartolomeu Anania intre romanii ortodocsi din Statele Unite, sau semnalele care au aparut in presa (si nu numai) din ultimele luni despre provocarile care s-au ivit ca ciupercile dupa ploaie in Transilvania intre ortodocsi si greco-catolici (razmerite ortodoxe, demolari de biserici greco-catolice, articole in presa defaimatoare la adresa Bisericii Greco-Catolice, etc.), toate avandu-l in spate pe acelasi Anania, ultima parte a afirmatiei parintelui Chirila confirma, poate fara voia lui (gura pacatosului adevar graieste), faptul ca aceste actiuni de destabilizare din Transilvania, la fel cum se zbonea, sunt “sustinute” si facute cu “binecuvantarea” Bisericii Ortodoxe Ruse. Iata ca incet incepe sa se faca lumina asupra cauzei pentru care avem parte de aceste tensiuni inter-religioase in Transilvania,  si a atitudinii extremiste antiromanesti si pro-rusa manifestata cu precadere in ultima perioada de Bartolomeu Anania si ucenicii lui.

Intrebarea la care inca nu am un raspuns sigur sau complet, este cu privire la motivele pentru care Biserica Ortodoxa Rusa, folosindu-se de anumite persoane din BOR, ar avea interes, astazi, in destabilizarea Romaniei in Transilvania.

Daca ieri seara s-a inchis “cazul Corneanu” si “cazul Sofronie”, incet, incepe sa se deschida, iata, “cazul Bartolomeu”. Oare cu ce altceva ne va surprinde in perioada ce urmeaza tovarasia dintre IPS Bartolomeu Anania si Biserica Ortodoxa Rusa?

Considerand esecul lamentabil suferit de IPS Anania in Sinod, unde toti episcopii ortodocsi prezenti au votat altfel decat el, ne putem astepta in perioada ce urmeaza la orice venind de la Cluj, inclusiv o schisma in cadrul BOR. Vom vedea, prin urmare, in cele din urma dreapta carui Patriarh o saruta IPS Anania: a celui de la Bucuresti sau de la Moscova?