STIRE BOMBA: Deputatul PD-L Daniel Buda umbla disperat sa faca pace cu greco-catolicii

La putin timp dupa ce am trimis e-mailul cu link-ul catre articolul meu Cum PD-L si BOR si-au dat mana pentru a instaura dictatura in Romania am primit atat pe e-mail din mai multe surse cat si intr-un comentariu la articol informatia ca Daniel Buda, deputatul PD-L care a impins proiectul de lege anti-greco-catolic in Parlament, il cauta ieri disperat pe Mitropolitul Bisericii Greco-Catolice Lucian Muresan sa-l asigure telefonic ca proiectul de lege va fi retras saptamana viitoare. Am verificat la contactele pe care le am in Biserica  Greco-Catolica si intr-adevar informatia e adevarata!

Oare de ce suna Daniel Buda acum? Si de ce proiectul va fi retras doar saptamana viitoare?

Alte surse clujene imi transmit ca PD-L local e disperat de voturile pe care le vor pierde duminica din cauza sustinerii acestei initiative legislative anti greco-catolice. Se pare ca si ortodocsii cu minte s-au desteptat si s-au saturat atat de manipularea josnica a mitropolitului tortionar Bartolomeu Valerian Anania cat si de “compromisul rational” facut de PD-L cu PSD (votezi dreapta si iese stanga).

Tare am impresia ca socotelile de pe hartie ale deputatilor PD-L Buda si Olteanu si cei din gasca lor, inclusiv a lui Emil Boc, ca vor castiga la Cluj pe cadavrul Bisericii Greco-Catolice nu le ies la vot.

Ieri a aparut in presa clujeana urmatoarea stire despre Emil Boc, care dovedeste inca odata parteneriatul dintre BOR si PD-L in vederea incalcarii de comun acord a drepturilor Bisericii Greco-Catolice:

Boc a făcut poc
Dimensiunea politică a discursului Sinodului din anul 2007, inspirată de viziunea ecleziastică şi publică a Mitropolitului Bartolomeu Anania, a provocat instantaneu reacţia politică a domnului Emil Boc, care atunci declara: „Dacă (n.r. – situaţia) nu se va rezolva pe cale amiabilă, vom fi nevoiţi să găsim o soluţie legislativă care să pornească în primul rând de la numărul de enoriaşi existent în România, pentru a curma aceste dispute care nu fac bine nici societăţii româneşti, nici bisericii în ansamblu“. Afirmaţia emisă de către un profesor de drept constituţional, trădează mai degrabă interese politice de moment, decât interesul pentru principiile dreptului de proprietate, care este garantat de Constituţie şi care nu incumba nimic în plus, cum ar fi criterii de număr, sex, gen etc.”
(Gazeta de Cluj)

Recomand intreg articolul!

Incet lumea incepe sa se destepte inclusiv la Cluj. Multi credinciosi nu mai sunt de mult o masa de manevra in mana unor preoti sau episcopi care, iata, sunt capabili sa-si vanda si sufletul pentru putere.

Romanii si ortodocsii merita mai mult decat atat!

Mircea Dabacan
Jurnalist Independent
https://mirceadabacan.wordpress.com

Advertisements

Sustine BOR Rusia in conflictul din Georgia?

Articolul de mai jos a fost publicat in ziarul Lumina, ziar sustinut si finantat de Biserica Ortodoxa Romana. Cineva care a urmarit cu atentie conflictul ruso-georgian din ultima saptamana isi poate da seama cu usurinta ca articolul de mai jos e scris partinitor, fundamentand actiunile rusilor din Georgia, scotandu-i chiar pe georgieni ca sustinatori ai terorismului.

Retorica articolului de mai jos se inscrie perfect in cea folosita de Rusia Today si alte agentii de presa ruse care au relatat conflictul ruso-georgian in stilul binecunoscut sovietic.

Nici in 2008 BOR nu s-a descotorosit de aceste obiceiuri invatate de la “elibatorul” sovietic? Vadit ca nu.

Mircea Dabacan
Jurnalist Independent
https://mirceadabacan.wordpress.com

 

http://www.ziarullumina.ro/articole;642;1;13211;0;Scurta-incursiune-istorica-in-conflictul-oseto-georgian.html

Scurtă incursiune istorică în conflictul oseto-georgian

Duminica, 17 August 2008

Întâmplător sau nu, anii în care Georgia a luat decizii vizând, în ultimă instanţă, ieşirea de sub sfera de influenţă a Rusiei au fost marcaţi fie de conflicte cu Osetia de Sud sau cu Abhazia şi Adjara, fie de conflicte politice. La summitul NATO din România a fost luată în discuţie şi aderarea Georgiei, în timp ce aderarea la Uniunea Europeană este privită de autorităţile georgiene ca o prioritate. Aparent fără nici o legătură, zilele acestea sunt marcate de lupte violente în Osetia de Sud, regiune care depune un efort deosebit pentru a obţine, după modelul Kosovo, recunoaşterea internaţională a independenţei. O cerere în acest sens a fost trimisă, pe 4 martie 2008, către NATO, ONU, Uniunea Europeană şi către marile state ale lumii, marcând o nouă etapă într-o luptă care, spre deosebire de „precedentul Kosovo“, nu are un subsidiar religios, purtându-se între fraţi creştini ortodocşi.

 

Munţii Caucaz, deveniţi „butoiul cu pulbere“ al Europei, ţin încătuşată pe crestele lor pacea, ca pe un Prometeu neputincios. Şi nu este întâmplătoare analogia, deoarece legenda privitoare la titanul din mitologia greacă îşi are originile chiar în regiunea caucaziană, unde eroul era numit Amirani. De asemenea, Aeetes, cel căruia îi aparţinea lâna de aur, căutată de argonauţi, era conducătorul regatului Colchis, unul dintre precursorii teritoriali ai Georgiei. Şi denumirea oficială a statului îşi are rădăcinile în mitologia păgână: Sakartvelo (patria kartvelilor), de la zeul Kartlos, considerat „părintele georgienilor“. Cu toate acestea, ţara caucaziană este cunoscută ca având o deosebită tradiţie creştin ortodoxă. Numele ei se pare că provine, în ciuda aparenţelor, dintr-un vechi cuvânt persan, însă locuitorii Georgiei se mândresc cu faptul că ocrotitorul patriei lor este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, reprezentat şi pe stema oficială, străjuit de doi lei. Dedesubt, pe stemă, sunt scrise cuvintele „Puterea este în unitate“, a căror semnificaţie se adânceşte astăzi, când pe teritoriul georgian se află trei regiuni separatiste distincte: Adjara, Abhazia şi Osetia de Sud.

 

Sfânta Nina – „luminătoarea Georgiei“

 

Începuturile creştinismului în Georgia sunt identificate de tradiţia locală cu perioada propovăduirii Sfântului Apostol Andrei. Tot conform tradiţiei georgiene, pe teritoriul ţării au mai propovăduit: Sfântul Apostol Simon (care a şi fost înmormântat în satul Anakopia), Sfântul Apostol Matei (înmormântat în satul Gonia), Sfinţii Apostoli Bartolomeu şi Tadeu. În secolul al IV-lea însă, zona caucaziană se afla tot sub influenţa păgânismului.

Providenţială a fost activitatea Sfintei Nina, numită „cea întocmai cu Apostolii, luminătoarea Georgiei“. Aceasta era originară din Capadocia şi înrudită, se pare, cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Rugăciunile ei fierbinţi către Dumnezeu i-au dat puterea vindecărilor miraculoase, iar cuvintele izvorâte din credinţa ei deosebită i-au călăuzit spre adevăr şi pe conducătorii păgâni ai vremii. Astfel, în anul 327, regele Mirian al III-lea a declarat creştinismul religie de stat, Iberia (Iviria), una dintre entităţile teritoriale georgiene, devenind al doilea stat creştin din lume, după Armenia. Sfânta Nina este considerată şi ea protectoare a pământului georgian. Moaştele sale sunt păstrate la Mănăstirea „Sfântul Gheorghe“ din Bodbe, celebru loc de pelerinaj pentru creştinii din Caucaz. Apropierea sfintei de mucenicul purtător de biruinţă constă, aşadar, nu doar în înrudirea lor după trup, ci şi în recunoştinţa pe care le-o poartă georgienii pentru rugăciunile lor ocrotitoare. Mai mult, pe steagul Georgiei apar cinci cruci numite „ale Sfântului Gheorghe“ (cu braţele orizontale mai lungi decât cele verticale), în timp ce un deosebit simbol al creştinismului, păstrat cu veneraţie de Biserica Georgiană, este „crucea Sfintei Nina“ (cu braţele orizontale uşor coborâte).

 

Creştini, cu orice preţ

 

Cel mai vechi exemplu de scriere georgiană, datând din anul 430, a fost descoperit într-o biserică din Betleem. De altfel, experţii consideră că în Georgia a fost introdusă o formă de alfabet (asomtavruli), pentru a uşura accesul populaţiei la textele sfinte. Dorinţa conducătorilor din Caucaz de a sprijini propovăduirea şi păstrarea Ortodoxiei a fost benefică nu doar pentru supuşii lor, ci şi pentru locuitorii altor state creştine. Entităţile teritoriale georgiene, în special regatul ivorian, au împiedicat accesul zoroastrismului persan în Europa. Astfel, regele Vahtang I Gorgasali (446-522), artizanul autocefaliei Patriarhiei Ortodoxe Georgiene, în ciuda alianţei cu familia imperială bizantină, nu a fost sprijinit de aceasta în lupta împotriva perşilor, fiind obligat să încheie o pace grea, după doi ani de distrugeri şi jefuiri. Atunci când învingătorii i-au cerut însă a refuzat să pornească la luptă împotriva Bizanţului creştin. Drept urmare, regatul său a fost din nou atacat de oştile păgâne şi, după o rezistenţă eroică la graniţă, în fruntea armatei sale puţin numeroase, monarhul a fost prins şi executat.

De-a lungul istoriei, Georgia a avut adesea de suferit din cauza popoarelor invadatoare, dar a păstrat neatinsă o comoară care nu i-a putut fi răpită: creştinismul. Entităţile statale georgiene au avut puţine şanse de a se uni, măcinate de luptele cu perşii, turcii şi mongolii. Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, ele au fost înglobate în Imperiul Rus. Aproape paisprezece secole de autocefalie au fost curmate, în 1811, de noua ocupaţie, care a decis subordonarea Patriarhiei georgiene Patriarhiei Ortodoxe a Rusiei. Georgia şi-a recăpătat pentru prea puţin timp independenţa în 1918, ca urmare a tulburărilor produse de revoluţia bolşevică.

 

Cine sunt oseţii?

 

Oseţii sunt un popor atipic, chiar şi pentru zona caucaziană. Proveniţi din tribul sarmat al alanilor, originar din zona Iranului, s-au stabilit în sudul râului Don din Rusia de astăzi. Documentele secolului al VIII-lea d. Hr. amintesc un regat al alanilor, care se întindea de la Don până la munţii Caucaz, puternic şi bogat, deoarece pe teritoriul său trecea vestitul Drum al Mătăsii. În timpul năvălirii mongole, regatul alan a fost zdrobit de hoardele invadatoare, o parte dintre locuitorii săi fiind forţaţi să se refugieze în munţi. Aceştia şi-au păstrat până astăzi limba şi, în mare măsură, obiceiurile, cu o excepţie: convertirea lor la creştinism de către populaţia nativă (georgiană). Au fost formate trei provincii distincte: Digor, Iron (ambele făcând parte, astăzi, din Osetia de Nord, sub stăpânire rusească din 1767) şi Tuallag (Osetia de Sud, anexată de Rusia, împreună cu partea rămasă neocupată din teritoriul Georgiei, în 1801).

 

Începuturile conflictului caucazian

 

Conform unui raport întocmit de The Permanent Committee on Geographical Names al Coroanei Britanice, dat publicităţii în ianuarie 2007, oseţii au suferit mai puţin decât vecinii lor în perioada ţaristă şi în cea bolşevică, demonstrând şi cea mai mare obedienţă faţă de ocupanţii ruşi dintre popoarele caucaziene. Stindardul Revoluţiei bolşevice a fost purtat în Georgia chiar de oseţi, începând cu anul 1918. Luptele dintre aceştia şi georgieni, soldate cu mii de victime, au luat sfârşit odată cu ocuparea capitalei Tbilisi de către Armata Roşie şi înglobarea Georgiei în Uniunea Sovietică. În aprilie 1922, nou-instalatul guvern bolşevic georgian a răsplătit Osetia de Sud pentru sprijin acordându-i statutul de oblast (entitate subnaţională) autonom. A urmat o perioadă de pace, până în anii 1980, când au reapărut tensiunile, în urma cererilor repetate de autonomie lărgită ale autorităţilor osete.

 

În numele independenţei

 

În 1989, Sovietul Suprem al Osetiei de Sud a decis separarea totală a provinciei şi unirea cu Osetia de Nord. Răspunsul dur al Georgiei a fost urmat de o agravare a relaţiilor care a culminat, în 1991 (anul în care georgienii şi-au obţinut independenţa faţă de Uniunea Sovietică), cu noi confruntări violente. Doar iminenţa unui război cu Rusia a făcut ca autorităţile de la Tbilisi să accepte încetarea focului şi stabilirea în zona de conflict a unei forţe de pace ruso-georgiano-osete. În urma luptelor, 1000 de persoane au fost ucise, 100.000 s-au refugiat în Osetia de Nord şi 23.000 s-au refugiat în alte regiuni ale Georgiei.

Anul 2004 a adus o altă criză. Forţele armate georgiene, comasate la graniţa cu zona separatistă, au interceptat un transport de arme rusesc în zonă, ceea ce a dus la o răcire mai accentuată a relaţiilor cu regimul de la Moscova. Duma rusă a luat hotărârea de a sprijini, în cazul unui conflict, Osetia de Sud, hotărâre la care s-au raliat Abhazia, Transnistria şi Osetia de Nord. Sute de voluntari ruşi au intrat în regiunea ameninţată. Cu toate că, la scurt timp, a fost semnat un nou tratat de pace, incidentele sângeroase au continuat până în zilele noastre. Hotărârile referendumului oset din 2006 (în favoarea independenţei), nu au fost urmate de represalii din partea Georgiei, ca, dealtfel, nici atacurile izolate întreprinse de oseţi, un posibil motiv fiind menţinerea trupelor de pace ruseşti în Osetia de Sud, în ciuda repetatelor cereri ale guvernului de la Tbilisi de aducere a unei forţe internaţionale de pace.

 

Religie şi independenţă

 

Oseţii au fost creştinaţi, sub influenţa georgiană, încă din Evul Mediu, ei fiind şi astăzi, în proporţie de cel puţin 75%, ortodocşi. Repetatele conflicte au făcut, însă, ca ei să nu aparţină de Patriarhia Ortodoxă a Georgiei, ci de Patriarhia Ortodoxă de la Moscova. Motivele care au dus la situaţia tensionată din prezent nu sunt de natură religioasă, nici de natură etnică, ci, mai degrabă, de natură politică şi geo-strategică.

Cu toate acestea, în anul 2006, conflictul oseto-georgian a căpătat şi o oarecare nuanţă religioasă, specifică, din păcate, multor confruntări sângeroase contemporane. Astfel, într-un raid desfăşurat de poliţia osetă în districtul Java, cu mai puţin de două săptămâni înainte de referendum, au fost ucise patru persoane înarmate. Asupra lor au fost descoperite mitraliere de asalt, lansatoare de grenade şi dispozitive explozive. Pe lângă acestea au mai fost găsite uniforme ale forţelor ruse de menţinere a păcii şi cărţi islamice extremiste, ceea ce i-a determinat pe oficialii din Osetia de Sud să îi acuze pe georgieni că au apelat la serviciile teroriştilor. Mai mult, Rusia deja afirmase că Georgia a angajat mercenari ceceni „specializaţi“ în acţiuni violente. Autorităţile de la Tbilisi au negat orice amestec în incident.

Alte atacuri care au urmat au fost identificate de oseţi şi de ruşi ca fiind diversiuni teroriste, ridicând un mare semn de întrebare asupra evoluţiei conflictului şi plasând şi regiunea oseto-georgiană (cel puţin teoretic) pe lista neagră a zonelor de acţiune a terorismului islamic.

 

La limita subzistenţei

 

În urma repetatelor incidente violente, Georgia a sistat orice ajutor acordat autoproclamatului regim de la Tskhinvali (capitala osetă), inclusiv furnizarea de energie electrică. Marea majoritate a locuitorilor Osetiei de Sud trăieşte la limita subzistenţei, mulţi găsind o sursă de venit în contrabandă, potrivit rapoartelor poliţiei georgiene şi ale serviciilor secrete americane. Cu toate că, din 3900 km˛,cât deţine în prezent, doar 10% reprezintă teren arabil, principala ramură a economiei Osetiei de Sud este agricultura. Peste 30% din bugetul statului separatist provine din taxele vamale percepute la graniţa cu Osetia de Nord (Federaţia Rusă), oficialii oseţi recunoscând că, în 2006, un procent uriaş (60%) din buget a fost asigurat de autorităţile de la Moscova.

Zilele acestea, circa 2.000 de militari georgieni participă la o intervenţie militară sângeroasă în regiunea osetă, pentru recăpătarea controlului asupra zonei. Autorităţile separatiste afirmă că această acţiune s-a soldat deja cu sute de morţi şi răniţi. Se spune că soldaţii ar fi deschis focul şi asupra trupelor ruse de menţinere a păcii. Primul-ministru rus, Vladimir Putin, a declarat că atacul Georgiei asupra Osetiei de Sud va atrage acţiuni de răspuns. Trupele ruse au intrat încă din seara zilei de vineri, 8 august, în capitala osetă. Din păcate, conflictul georgiano-oset continuă. Urmarea: localităţi întregi ar putea fi distruse şi îngropate de şenilele tancurilor, pământul pe care au păşit Sfinţii Apostoli şi primii propovăduitori creştini este răscolit de explozii, creştini nevinovaţi sunt ucişi de mâna altor creştini într-o luptă căreia, mai mult ca sigur, nu îi înţeleg prea bine rostul.

Analiza – criza din georgia intareste diviziunile din UE si NATO

ANALYSIS-Georgia crisis entrenches Europe & NATO splits
14 Aug 2008 14:40:30 GMT

<!– 14 Aug 2008 14:40:30 GMT ## for search indexer, do not remove –>

Source: Reuters
By Paul Taylor

 

BRUSSELS, Aug 14 (Reuters) – The Georgia crisis has sharpened divisions in Europe about how to deal with Russia and splits within NATO over the wisdom of granting membership to Russian neighbours Georgia and Ukraine. 

Splits within the European Union over who is to blame for Russia’s conflict with Georgia over the breakaway region of South Ossetia make it virtually impossible to envisage the 27-nation bloc taking steps to punish Russia, analysts said. 

In NATO too, the crisis has not fundamentally changed any minds either about how to deal with Russia or whether Georgia and Ukraine should be admitted to the alliance. 

“It’s going to make it more difficult for the EU to have a Russia policy. The war if anything has divided the European Union’s member states,” said Tomas Valasek, director of foreign policy at the Centre for European Reform, a British thinktank. 

A senior member of the European Commission said the crisis had dashed hopes of a fresh start between Europe and new Russian President Dmitry Medvedev, who took over in May from Vladimir Putin, now prime minister. 

This has ended Medvedev’s honeymoon with the West. It’s clear that Putin, not Medvedev, is in charge. We had hoped for a new start. Now we have a new start, but of a different kind,” he said. 

“It is clear that the Russian military action is bound to have consequences for EU-Russia relations.” 

He said EU foreign ministers would discuss that in more depth at their informal retreat in Avignon, France, on Sept 5-6. Among the issues that may be discussed are whether to continue with visa liberalisation talks with Russia. 

British Foreign Secretary David Miliband said that meeting would decide “whether or not and how” the EU continued negotiations for a new partnership agreement with Moscow spanning areas such as trade, human rights and energy policy. 

But Valasek said it would be “very difficult” for the EU to agree on any kind of sanction against Russia. 

While some EU member states accused Russia of deliberately provoking the war, others believed Russia and Georgia shared the blame and others thought Georgia brought Russia’s intervention on itself, he said. 

STRONGER LINE 

The United States has taken a stronger line towards Russia over the Georgia crisis than Europe has, but Valasek said there was unlikely to be a transatlantic consensus on Russia until a new U.S. administration is settled in next year. 

President George W. Bush, insisting Georgia’s sovereignty be respected, ordered the Pentagon on Wednesday to deliver aid. 

U.S. presidential candidates John McCain and Barack Obama have both warned Russia of severe, long-term consequences from its conflict with Georgia. 

U.S. Secretary of State Condoleezza Rice has warned Russia’s integration into international institutions was at risk. 

Some commentators suggest the West could try to hurt Moscow by barring it from the Group of Eight club of big economies. Moscow also wants to join the World Trade Organisation and the Organisation for Economic Cooperation and Development. 

Analysts say Western businesses are very unlikely to yield to any political pressure to avoid operating in Russia, one of the biggest emerging growth markets, buoyed by a tide of oil and gas revenues. 

David Lubin, an emerging markets analyst, said: “The implications on Russia are almost invisible. It won’t make Russia any less attractive.” 

In NATO, the Georgia conflict has reinforced both sides in the convictions that emerged at a Bucharest summit in April when NATO failed to endorse U.S. proposals to offer a roadmap to full membership to Georgia and Ukraine — both former Soviet states seeking closer ties with the West. 

“I suspect that the divisions in NATO will have deepened. In fact, each side will probably feel justified in taking the position in Bucharest that it did,” Valasek said. 

NATO said on Tuesday its pledge that Georgia would one day become a member of the U.S.-led military alliance still stood. 

Alliance foreign ministers will meet next week to discuss a U.S. call to review relations with Russia. 

In one camp, the United States, the Baltic states and somewhat less vehemently Poland and the Czech Republic have attacked Russian “aggression” and voiced alarm at the precedent of Moscow claiming a duty to intervene on foreign soil to defend Russian citizens after handing them Russian passports. 

Britain, a close U.S. ally, has had its own difficulties with Russia over the murder of dissident ex-KGB agent Andrei Litvinenko in London and the treatment of British oil major BP in a joint venture with Russian business tycoons. 

On the other side, France and Germany, which opposed granting Ukraine and Georgia a roadmap to NATO membership in April, have opposed any overt condemnation of Russia. 

Italian Foreign Minister Franco Frattini has said there should be no “anti-Russia front”. Diplomats say such views are shared by Spain, Ireland, Greece, Belgium, Austria and Cyprus. (Additional reporting by Adrian Croft in London) (Editing by Richard Meares)

Sursa: Reuters

Atac cibernetic rusesc impotriva site-urilor georgiene

Rusia continua “bombardarea” Georgiei si in spatiul cibernetic.

Site-ul Bancii Nationale a Georgiei a fost spart si inlocuit cu o galerie foto cu dictatorii secolului 20, printre ei fiind inclus si Presedintele Georgiei Saakashvili.  

Portarurile de stiri georgiene au fost sub atacuri “electronice” continue, iar site-ul Ministerului Apararii georgiene a fost spart. Atacurile electronice sunt similare in natura celor din 2007 impotriva Estoniei si sunt facute folosindu-se aceleasi tehnici.

Site-ul Ministerului Afacerilor Externe al Georgiei a fost de asemenea spart si inlocuit cu o galerie de fotografii cu Hitler si Saakashvili.

La ora la scriu aceasta postare, site-urile Bancii Nationale si al Ministerului Afacerilor Externe al Georgiei sunt inca offline.

http://www.mod.gov.ge/ – site-ul ministerului apararii georgiene

E clar ca Rusia a planuit de mult timp aceasta operatiune si e in plin razboi impotriva Vestului.

Nu stiu cand se va trezi Europa…

Mircea Dabacan
Jurnalist Independent
https://mirceadabacan.wordpress.com

Armata eliberatoare sovietica inainteaza in Georgia pentru a “restaura” pacea

Agentia “Voice of Russia”, citandu-l pe comandantul fortelor de mentinere a pacii rusesti din Osetia, anunta ca trupele rusesti au impins fortele georgiene afara din capitala Osetiei de Sud.

“Tzihinvali a fost eliberata in intregime”, afirma un purtator de cuvant. Primul ministru al Osetiei de Sud afirma de asemenea ca orasul este sub controlul trupelor sovietice, ma scuzati, rusesti. Intr-un interviu acordat televiziunii rusesti “Vesti – 24”, acesta afirma ca mii de oameni au fost raniti si ca numerosi rezidenti au ramas prinsi sub daramaturi, fiind greu sa se estimeze numarul victimelor.

http://www.ruvr.ru/main.php?lng=eng&q=30760&cid=193&p=09.08.2008 

Armata "eliberatoare" sovietica intra in Georgia

Armata "eliberatoare" sovietica intra in Georgia

Rusia acuza Ucraina ca ajuta Georgia in razboiul din Osetia

Rusia, prin ministrul de externe, a acuzat sambata Ucraina ca incurajeaza Georgia in “curatirea etnica” din Osetia de Sud furnizand arme si munitie, echipand de “jos pana sus” trupele georgiene. A mai adaugat ca fosta republica sovietica Ucraina nu are “dreptul moral sa-i invete pe altii cum sa faca lucrurile”. (Reuters)

De partea cealalta, Ucraina cere Rusiei sa se retraga din Georgia.

In timp ce rusii ii acuza pe georgieni de “epurari etnice” in Osetia si uciderea a peste 2000 de oseti (cifra evident inflata), aviatia rusa bombardeaza localitati georgiene din afara Osetiei de Sud, ucigand civili nevinovati. Mai multe fotografii gasiti aici:

http://www.reuters.com/news/pictures/articleslideshow?articleId=USL768040420080809&channelName=newsOne#a=1

Georgian deplange moartea unei rudenii ucise de raidurile aeriene rusesti

Ma intreb oare cand Rusia s-a opus crearii unei Biserici Ortodoxe autocefale in Ucraina, ce “drept moral” a avut sa o faca? Sau cu ce drept moral sustine separatistii din Transnistria, Abhazia? Cu ce drept moral au curatit etnic Cecenia?

Prin implicarea in Osetia de Sud si provocarea Ucrainei incepand cu celebrarile aniversarii a 1020 de la increstinarea rusilor, Rusia a deschis o cutie a Pandorei in ceea ce o priveste. E Georgia mica, insa si Rusia are o multime de regiuni etnice care asteapta sa-si declare independenta.

Mircea Dabacan
Jurnalist Independent
https://mirceadabacan.wordpress.com

Razboiul mediatic dus de Rusia pentru demonizarea Georgiei

La fel ca in multe alte cazuri (alegerile prezidentiale din primavara din Rusia, de exemplu), propaganda de (dez)informare ruseasca sustine si escaladeaza conflictul creat de Rusia in Caucaz.

Urmariti cu atentie materialul de mai jos al agentiei Rusia la Zi:

– armata rusa intra in Georgia sa restabileasca “pacea”;
– trupele georgiene continua sa distruga capitala Osetiei;
– primul corespondent transmite de la fata locului ca armata 58 rusa se pregateste de o “operatiune de pace” in Osetia; capitala e in ruina; prezinta doar pozitia autoritatilor osetine; “autracitatile” trupelor georgiene; sunt cel putin 1400 de morti civili din cauza armatei georgiene. Cum de nimeni nu a filmat acest carnagiu? Un convoi cu refugiati raniti osetini a cazut prada artileriei georgiene.
– “corespondenta” Madina Kochenova transmite ca are multi prieteni si rudenii in Osetia. Intr-o conversatie avuta cu una dintre rudenii, aceasta spune ca multi osetini se inregistrarea voluntar sa lupte impotriva georgienilor, ca georgienii nu-i lasa pe raniti sa fie evacuati, iar daca Rusia nu va interveni nu va fi razboi pentru ca Georgia va distruge natiunea Osetia de Sud. Pentru a fi “impartiala”, “corespondenta” Madina prezinta “realitatea” si din partea cealalta, unde si acolo are prieteni, oferind o inregistrare audio cu un tanar “georgian” care spune ca autoritatile georgiene ii forteaza pe toti barbatii intre 18 si 50 de ani sa intre in razboi. Multi fug, se ascund, femeile si mamele lor plang, etc. De fapt, populatia georgiana nu doreste acest razboi. Iata “cele doua parti ale realitatii”, afirma la sfarsit Madina. Tot ea spune ca Rusia trebuie sa intervina in razboi pentru ca sunt convinsi ca in acest fel se va ajunge la pace.    
– cazacii se pregatesc sa trimita voluntari in Osetia sa lupte impotriva georgienilor.
– multi voluntari, din alte parti al Federatiei Ruse, sunt pregatiti sa se alature “fratilor” lor osetini sa lupte impotriva unei armate georgiene antrenata la standarde NATO (remarcati subtilitatea? In timp ce unii isi apara “nevoile si neamul”, altii sunt mercenari).
– Abhazia se pregateste de “provocari” din partea georgienilor, asa ca isi muta armata pe granita cu Georgia. “Azi Osetia, maine Abhazia. Nu se mai poate continua asa.”
– ranitii nu sunt lasati sa fie tratati sau scosi din zona de conflict.
– multi din osetini au pasapoarte rusesti, prin urmare e normal, zice presedintele Rusiei Medvedev, pentru Federatia Rusa sa isi apare cetatenii ori unde ar fi.
– ascultati cu atentie afirmatiile ministrului de externe rus.
– autoritatile georgiene au banat emisiunile posturilor de televiziune rusesti pe teritoriul Georgiei.
– rusii il acuza pe presedintele Georgiei ca si-ar fi inceput propria campanie media, referindu-se la interviul dat de acesta postului CNN. Rusii scot din context afirmatii de-ale presedintelui Georgian si le manipuleaza pe fata.
    Puteti urmariti interviul complet al presedintelui georgian la
http://www.cnn.com/video/?/video/world/2008/08/08/intv.saakashvili.cnn , iar apoi urmariti emisiunea de pe Rusia la Zi la minutul 24:00.
– minutul 26 – remarcati cum reinterpreteaza pozitia lui Bush.
– concluzia este ca Rusia trebuie sa isi protejeze cetatenii.

Tot in concluzie, va ofer si eu un scenariu imaginar, apropiat insa de realitatea romaneasca:

1. Statul Ungar ofera cetatenie maghiara ungurilor si secuiilor din Transilvania;

2. Secuii isi creaza propria enclava in Transilvania, considerandu-se independenti si separati de Romania. De pe teritoriul “autonom” incep sa hartuiasca trupele romane.

3. Trupele romane sunt trimise sa restabileasca ordinea in Romania.

4. Ungaria trimite trupe sa-i sustina pe separatisti pentru ca sunt cetateni maghiari si trebuie sa-i apare oriunde ar fi.

Schimbati Romania cu Georgia si Ungaria cu Rusia pentru a intelege ce se intampla in acest moment in Georgia.

Mircea Dabacan
Jurnalist Independent
https://mirceadabacan.wordpress.com